Sonet - o artă poetică bacoviană | Comentariu literar

Sonet de George Bacovia - comentariu literar

Introducere

Autor și context

George Bacovia (1881-1957) este unul dintre cei mai importanți poeți români, reprezentant al curentului simbolist. Debutul său literar se produce în 1907, cu volumul Plumb, care conține și poezia Sonet. Aceasta este o artă poetică, adică o poezie care reflectă concepția și viziunea despre lume și creație a poetului.

sonet de george bacovia comentariu literar

Titlu și formă

Sonetul este o formă fixă de poezie, alcătuită din 14 versuri grupate în două catrene și două terține, cu o rimă specifică și un ultim vers care concentrează ideea principală a poeziei. Titlul Sonet denumește această formă poetică și anticipează semnificațiile conținutului liric.

Tema și viziunea despre lume

Raportul dintre eul liric și spațiul exterior

Tema poeziei este reprezentată de raportul dintre eul liric și spațiul exterior, care influențează starea sa sufletească. Spațiul exterior este descris ca fiind unul ostil, rece și întunecat, care sugerează moartea și decadența. Poezia prezintă un oraș pustiu și trist, în care plouă continuu și clopotele bat lugubru.

Starea sufletească a poetului

Starea sufletească a poetului este una pesimistă, dezolantă și angoasantă, în care predomină sentimentele de singurătate, tristețe și neputință. Poezia exprimă o stare de disconfort existențial, de alienare și de scufundare în sine. Eul liric își dorește să evadeze din această lume în care se simte neînțeles și nefericit.

Universul liric bacovian

Poezia se încadrează în specificul universului liric bacovian, marcat de simboluri precum plumbul, ploaia, toamna sau clopotele. Aceste simboluri exprimă viziunea despre lume a poetului, care este una dominată de suferință, greutate, melancolie sau decadență.

Structura și compoziția

Diviziunea în două părți

Poezia este structurată în două părți: o parte descriptivă (primele două catrene) și o parte reflexivă (ultimele două terține). Prima parte prezintă spațiul exterior în care se află eul liric: un oraș pustiu și trist, în care plouă continuu și clopotele bat lugubru. A doua parte exprimă starea interioară a eului liric: o stare de melancolie, de dorință de evadare și de conștientizare a condiției sale de poet neînțeles și nefericit.

Schema rimelor și măsura versurilor

Compoziția poeziei respectă schema clasică a sonetului: două catrene cu rima îmbrățișată (ABBA ABBA) și două terține cu rima liberă (CDC DCD). Versurile sunt alcătuite din 10 silabe metrici (decasilab), cu excepția ultimului vers care are 11 silabe (endecasilab).

Versul-cheie

Limbajul artistic

Imaginile senzoriale

Limbajul artistic al poeziei este caracterizat prin folosirea unor imagini vizuale, auditive și olfactive, care creează o atmosferă simbolistă. Imaginile vizuale sunt cele mai numeroase și se referă la culorile întunecate (plumburiu, negru, cenușiu), la elementele naturii (ploaie, noroi, frunze, flori) sau la elementele urbane (oraș, stradă, clopote). Imaginile auditive sunt reprezentate de sunetul clopotelor (bat clopotele), de zgomotul ploii (plouând continuu) sau de plânsul eului liric (Și plâng...). Imaginile olfactive sunt sugerate de mirosul de flori ofilite (flori ce-au început să putrezească) sau de mirosul de plumb topit (plumb topit).

Figurile de stil

Figurile de stil folosite în poezie sunt metafora (plumb topit), personificarea (clopotele bat), repetiția (plouând continuu), aliterația (plouând, plumb, putrezească), asonanța (oraș, clopote) sau antiteza (flori ce-au început să putrezească). Aceste figuri de stil contribuie la expresivitatea textului și la transmiterea stării sufletești a eului liric.

Cromatica și muzicalitatea

Cromatica și muzicalitatea sunt două trăsături esențiale pentru lirica simbolistă, care se regăsesc și în poezia analizată. Cromatica este dată de folosirea unor culori întunecate, care sugerează tristețea, moartea sau decadența. Muzicalitatea este dată de ritmul versurilor, de rimele îmbrățișate sau libere, de repetițiile fonetice sau de sunetul clopotelor. Cromatica și muzicalitatea creează o viziune inedită, în care culoarea, sunetul și sentimentul se asociază în mod neobișnuit.

Concluzie

Rezumatul ideilor principale

Poezia Sonet este o artă poetică simbolistă a lui George Bacovia, care exprimă starea sa sufletească influențată de spațiul exterior ostil și decadent. Poezia respectă forma fixă a sonetului clasic și folosește un limbaj artistic bogat în imagini senzoriale și figuri de stil. Poezia este o mărturie a condiției poetului neînțeles și nefericit în lumea sa.

Evaluarea operei

Poezia Sonet este o operă valoroasă, care ilustrează originalitatea și sensibilitatea lui George Bacovia. Poezia este o dovadă a talentului său poetic și a capacitații sale de a adapta forma sonetului la viziunea sa despre lume. Poezia este o expresie a simbolismului bacovian, care se remarcă prin cromatica întunecată, muzicalitatea versurilor și simbolurile sugestive.

FAQ

Ce este un sonet?

Un sonet este o poezie lirică cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri grupate în două catrene cu rima îmbrățișată și două terține cu rima liberă, ultimul vers cuprinzând ideea dezvoltată în poezie.

Ce este o artă poetică?

O artă poetică este o poezie care reflectă concepția și viziunea despre lume și creație a poetului.

Ce curent literar aparține George Bacovia?

George Bacovia aparține curentului literar simbolist.

Ce simbolizează plumbul în poezia lui Bacovia?

Plumbul simbolizează moartea, suferința, greutatea existenței sau lipsa de speranță.

Ce alte poezii cu formă fixă a scris Bacovia?

Bacovia a scris și alte poezii cu formă fixă, cum ar fi rondelurile (Rondelul rozelor ce mor), baladele (Balada femeii singure) sau sonetele remaniate (Sonet alb).